Cap ou pas Cap

De ce imi place acest schimb de tineri: Pentru ca ma uit la pozele acestea si-mi dau seama ce minunata e lumea cand oamenii au acelasi scop: sa invete zambind:

Cap ou pas Cap : meeting Gipsy Eye est disponbila si in Google Play. Intra pe mobilul tau android si cauta aplicatia cu acelasi nume. Nu ezita sa ne spui ce parere ai. Iti multumim!

 

The project „Cap ou pas cap: meeting with Gipsy Eye” was  a French and Roma youth initiative which aims at combating discrimination and intolerance in general and towards Roma especially . 32 youngsters from Gipsy Eye Romania and from Pole Jeunes, St Christo en Jarez , France transformed their experience in the Roma’s world into a mobile application. Called Cap ou pas cap: meeting the Gipsy Eye, this is be available to all the youngsters in Europe as a game in order to test their knowledge on Roma history, culture, economical situation and most important the prejudices.
As in Romania, in France there are a lot of prejudice and mystify image of Roma. Together the youngster will live and work in a Roma environment in Pascani, Iasi county Romania. During 10 days, they  lived and learn about Roma History, Roma language, Roma dance and music, Roma traditional jobs and the differences among Roma communities and will thus gain a comprehensive insight which will enable them to make up their own opinion of the Roma and to be able to critically reflect on common stereotypes. They  shared their cultures and learn about European citizenship and how can this support the Roma to become stronger. Basically young people become aware about Roma issues and will experience that discriminatory mentality, rather than the Roma themselves, causes the problems. Together the youngster  learn to be open-minded, to collaborate and to get involved because this is the only way they can achieve significant results.
So let’s see… cap ou pas cap?

antet adevar sau provocare

 

Gelem, gelem,- Imnul International al Romilor

 

Gelem, gelem, lungone dromentza
Maladilem bahtale romentza
A, romale, kotar tumen aven,
E tzahrentza, bokhale ciaventza?
A Romale, A Chavale!

Sasa vi man bari familia,
Mudardias la i kali legia.
Saren cindias vi romen vi romnien,
Mashkar lende vi tzikne ciavoren.
A Romale, A Chavale!

Putar, Devla, te kale udara
Te shai dikhau miri familia.
Palem ka jau lungone dromentza,
Ta ka phirau bahtale romentza.
A Romale, A Chavale!

Opre roma, isi vaht akana,
Aide mantza sa lumiake roma!
O kalo mui ta e kale iakha
Kamaua len sar e kale drakha.
A Romale, A Chavale!

 

Varianta în limba rromanes “Gelem, Gelem”, cunoscut de asemenea sub numele de  “Opré Roma” – Sus rromilor! sau cel de “Romale, Chavale” – Rromilor, fii si fiice ale rromilor,  a fost adoptată ca imn internaţional al rromilor la primul Congres Mondial al  Rromilor, ţinut la Londra în zilele de 6-8 aprilie 1971. Cu prilejul celui de-al doilea Congres Mondial al Rromilor, ţinut la Geneva în  1978, după cum îşi aminteşte Donald Kenrick, Jarko Jovanovic şi medicul  germano-elveţian Jan Cibula au rescris textul pe melodia populară devenită imn.  Noua variantă a cântecului “Gelem, Gelem” a fost aprobată de Congres, care a  cântat-o la sfârşitul întrunirii. La întâlnirile şi congresele următoare, organizaţiile naţionale rrome (în  special din Europa Centrală) au adoptat treptat imnul ca imn oficial. Una dintre  cele mai cunoscute interpretări se datorează cântăreţului iugoslav Šaban  Bairamovic care a înregistrat mai multe versiuni ale cântecului în anii ’80 [3].  În consonanţă cu creativitatea deosebită a comunităţilor rrome din întreaga  lume, au fost scrise mai multe versuri pe muzica imnului rromilor, inclusiv în  limba română. În anul 1990, Congresul Mondial al Rromilor de la Varşovia a publicat versurile  oficiale ale acestui imn, care are patru strofe. Există mai multe versiuni atât ale textului, cât şi ale muzicii. În toate dintre  ele se face referire la condiţia nomadă a populaţiei rrome. De asemenea, este  menţionată Legiunea Neagră (Kali Lègia), cu aluzie la culoarea uniformelor  trupelor SS germane care au participat la genocidul populaţiei rrome în timpul  celui de-al doilea război mondial şi care poate fi extinsă ca un simbol al persecuţiilor seculare la adresa..rromilor.

 

 

Je suis allé, allé par de longues routes,

J’ai rencontré des Rroms heureux

Ah les Rroms, d’où venez-vous ?

Avec vos tentes, vos enfants qui ont faim ?

 

R : Ah, ah Les Rroms, ah, ah les Chavés

 

J’avais moi aussi une grande famille

La légion noire l’a tuée.

Elle les a abattus, hommes et femmes,

Et parmi eux, de petits enfants aussi.

 

Ouvre mon Dieu tes portes noires

Que je puisse voir où sont les miens

A nouveau j’irai par les longues routes

Et je voyagerai avec des Rroms heureux.

 

Debout les Rroms, il est maintenant temps,

Levez-vous tous les Rroms du monde !

Le visage sombre et les yeux noirs,

Je les aime comme les raisins noirs.

 

Gelem, Gelem, dont le chant est très populaire dans

le Banat et les paroles qui ont été composées par Jarko Jovanovic lors de sa visite au Struthof, est devenu spontanément au fil des ans et en raison de sa popularité, l’hymne national de la Roma. Lors du Congrès de Genève de 1978 a décidé que cette chanson est l’hymne de les Roms, en 1990, le Congrès de Varsovie a publié la chanson officielle de l’hymne, qui a quatre strophes.

Gelem Anthem, Gelem peut être interprété dans n’importe quel style de musique rom traditionnelle (chanson d’amour oriental, flamenco, rumba). Cette liberté d’interprétation exprime la richesse des traditions culturelles des Roms et leur respect mutuel pour les différents groupes. Cependant, la mélodie et les paroles restent inchangés

 

 

 

Advertisements