Gelem, gelem, lungone dromentza
Maladilem bahtale romentza
A, romale, kotar tumen aven,
E tzahrentza, bokhale ciaventza?
A Romale, A Chavale!

Sasa vi man bari familia,
Mudardias la i kali legia.
Saren cindias vi romen vi romnien,
Mashkar lende vi tzikne ciavoren.
A Romale, A Chavale!

Putar, Devla, te kale udara
Te shai dikhau miri familia.
Palem ka jau lungone dromentza,
Ta ka phirau bahtale romentza.
A Romale, A Chavale!

Opre roma, isi vaht akana,
Aide mantza sa lumiake roma!
O kalo mui ta e kale iakha
Kamaua len sar e kale drakha.
A Romale, A Chavale!

Varianta în limba rromanes “Gelem, Gelem”, cunoscut de asemenea sub numele de  “Opré Roma” – Sus rromilor! sau cel de “Romale, Chavale” – Rromilor, fii si fiice ale rromilor,  a fost adoptată ca imn internaţional al rromilor la primul Congres Mondial al  Rromilor, ţinut la Londra în zilele de 6-8 aprilie 1971. Cu prilejul celui de-al doilea Congres Mondial al Rromilor, ţinut la Geneva în  1978, după cum îşi aminteşte Donald Kenrick, Jarko Jovanovic şi medicul  germano-elveţian Jan Cibula au rescris textul pe melodia populară devenită imn.  Noua variantă a cântecului “Gelem, Gelem” a fost aprobată de Congres, care a  cântat-o la sfârşitul întrunirii. La întâlnirile şi congresele următoare, organizaţiile naţionale rrome (în  special din Europa Centrală) au adoptat treptat imnul ca imn oficial. Una dintre  cele mai cunoscute interpretări se datorează cântăreţului iugoslav Šaban  Bairamovic care a înregistrat mai multe versiuni ale cântecului în anii ’80 [3].  În consonanţă cu creativitatea deosebită a comunităţilor rrome din întreaga  lume, au fost scrise mai multe versuri pe muzica imnului rromilor, inclusiv în  limba română. În anul 1990, Congresul Mondial al Rromilor de la Varşovia a publicat versurile  oficiale ale acestui imn, care are patru strofe. Există mai multe versiuni atât ale textului, cât şi ale muzicii. În toate dintre  ele se face referire la condiţia nomadă a populaţiei rrome. De asemenea, este  menţionată Legiunea Neagră (Kali Lègia), cu aluzie la culoarea uniformelor  trupelor SS germane care au participat la genocidul populaţiei rrome în timpul  celui de-al doilea război mondial şi care poate fi extinsă ca un simbol al persecuţiilor seculare la adresa..rromilor.

Je suis allé, allé par de longues routes,

J’ai rencontré des Rroms heureux

Ah les Rroms, d’où venez-vous ?

Avec vos tentes, vos enfants qui ont faim ?

R : Ah, ah Les Rroms, ah, ah les Chavés

J’avais moi aussi une grande famille

La légion noire l’a tuée.

Elle les a abattus, hommes et femmes,

Et parmi eux, de petits enfants aussi.

Ouvre mon Dieu tes portes noires

Que je puisse voir où sont les miens

A nouveau j’irai par les longues routes

Et je voyagerai avec des Rroms heureux.

Debout les Rroms, il est maintenant temps,

Levez-vous tous les Rroms du monde !

Le visage sombre et les yeux noirs,

Je les aime comme les raisins noirs.

Gelem, Gelem, dont le chant est très populaire dans

le Banat et les paroles qui ont été composées par Jarko Jovanovic lors de sa visite au Struthof, est devenu spontanément au fil des ans et en raison de sa popularité, l’hymne national de la Roma. Lors du Congrès de Genève de 1978 a décidé que cette chanson est l’hymne de les Roms, en 1990, le Congrès de Varsovie a publié la chanson officielle de l’hymne, qui a quatre strophes.

Gelem Anthem, Gelem peut être interprété dans n’importe quel style de musique rom traditionnelle (chanson d’amour oriental, flamenco, rumba). Cette liberté d’interprétation exprime la richesse des traditions culturelles des Roms et leur respect mutuel pour les différents groupes. Cependant, la mélodie et les paroles restent inchangés